Consilierii locali din Techirghiol au aprobat, în şedinţa din data de 19 octombrie, un proiect de hotărâre pentru a juca la Loto 6/49, iar banii care ar putea fi câştigaţi să fie folosiţi în diverse proiecte pentru dezvoltarea comunităţii.
Primarul oraşului Techirghiol, Adrian Stan, a declarat, marţi, că iniţiativa îi aparţine şi s-a gândit ca Primăria Techirghiol, prin consilierii locali, să joace la loto ca să facă rost de fonduri pentru cofinanţarea unor proiecte.
"În urmă cu două săptămâni, au prezentat proiectul de hotărâre care îmi aparţine. Am jucat un bilet la 6/49 în care am avut patru numere câştigătoare şi m-am gândit atunci că ar fi o idee bună pentru a extinde iniţiativa la nivelul comunităţii deoarece în cazul în care am câştiga potul cel mare acest lucru ne-ar permite cofinanţarea unor proiecte în Techirghiol", a declarat Adrian Stan.
El a precizat că la şedinţa din data de 19 octombrie au fost prezenţi 11 consilieri, iar zece dintre ei au fost de acord cu această iniţiativă. Edilul din Techirghiol a precizat că cei zece vor da fiecare câte 20 de lei, urmând ca biletul să conţină nouă numere şi să coste 200 de lei.
Adrian Stan a mai precizat că Primăria va juca o dată pe lună la Loto 6/49 în weekend-ul de după fiecare şedinţă de Consiliu local, care este programată de obicei la jumătatea lunii.
Printre proiectele care ar urma să beneficieze de cofinanţarea obţinută de la Loto 6/49 se află realizarea unui centru SPA în Techirghiol şi amenajarea malului lacului Techirghiol.
Ori vă luaţi anvelope de iarnă, de la 1 noiembrie, ori plătiţi amenzi usturătoare. Ministerul transporturilor le-a pus gând rău celor care pornesc la drum pe zăpadă, derapează şi blochează şoselele.
Vor fi puşi să plăteasca taxe usturătoare pentru tractarea de urgenţă şi penalităţi pentru timpul în care i-au blocat şi pe alţii. Deocamdată, proiectul se referă doar la transportatorii de marfă şi de persoane, dar ar putea fi extins şi la autoturismele personale.
Anul acesta drumarii cred că au găsit soluţia pentru a scăpa de coloanele de maşini înzăpezite. Spun că de vină pentru majoritatea blocajelor sunt camioanele grele echipate necorespunzător cu anvelope de iarnă.
"Transportatorii de marfă şi de persoane vor fi obligaţi să aibă anvelope de iarnă. În caz contrar vor plăti tractarea şi amenda în cazul în care vor rămâne înzăpeziţi", spune Andrei Cristian - director siguranţă rutieră CNADNR.
Moţiunea de cenzură depusă de partidele de opoziţie împotriva Guvernului Boc va fi prezentată în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului în 20 octombrie, urmând ca dezbaterea textului şi votul asupra moţiunii să aibă loc în 27 octombrie.
Decizia în acest sens a fost luată, luni, de Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Potrivit chestorului Senatului Ioan Chelaru, şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din data de 20 octombrie este programată să aibă loc la ora 10.00.
Reuniunea Senatului şi Camerei Deputaţilor din 27 octombrie urmează să înceapă la ora 11.00.
Partidele din opoziţie au depus, luni, la Parlament, moţiunea de cenzură intitulată "Moţiunea României majoritare, moţiune populară", semnată de 209 parlamentari.
Semnatarii moţiunii de cenzură care a fost depusă, luni, de către opoziţie, susţin că, în cazul trecerii acesteia, doresc să realizeze un guvern de criză, să organizeze alegeri anticipate în maximum şase luni şi să renegocieze angajamentele convenite cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
"După căderea guvernului B.U.B.A, noi, semnatarii acestei moţiuni, împreună cu cei care ni se vor alătura, dorim să realizăm un guvern de criză, care să-şi asume două obiective: stabilizarea societăţii prin câteva măsuri de urgenţă şi organizarea de alegeri anticipate în maxim 6 luni", se arată în textul moţiunii de cenzură, remis agenţiei MEDIAFAX.
În opinia semnatarilor, România se află în faţa unei opţiuni majore: fie este aruncată într-o criză socială şi economică şi mai profundă, "sub guvernarea incompetentă a unui Guvern expirat politic", fie Cabinetul Emil Boc este demis , deschizându-se calea pentru găsirea altor soluţii politice, economice şi sociale.
Stimulentele salariale trebuie să fie acordate angajaţilor din Ministerul Finanţelor şi din alte instituţii în manieră corectă şi echilibrată, acordate numai pe bază de performanţă, a declarat, marţi, premierul Emil Boc.
"Singurul în măsură să facă ceea ce trebuie pentru acest sistem este ministrul Ialomiţianu, care practic a luat decizia de a face ce este corect, pe de-o parte ca în sistemul în cadrul legii salarizării unitare să se rezolve această problemă în manieră corectă pentru salariaţii care sunt la Ministerul Finanţelor sau în altă parte, să fie trataţi în manieră echilibrată, iar pe de altă parte până la această adoptare - şi sper ca azi să se rezolve în Camera Deputaţilor - acele stimulente să fie acordate numai pe bază de performanţă. Acest lucru l-am cerut", a spus Boc.
El nu a dorit să răspundă la solicitarea presei de a comenta declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, potrivit căruia fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Pogea i-ar fi ascuns premierului existenţa sistemului de acordare a stimulentelor.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Pro TV, că fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Pogea i-a ascuns premierului existenţa sistemului de acordare a stimulentelor, menţionând că Emil Boc a aflat de acesta o dată cu scandalul de la Finanţe.
El a mai spus că Emil Boc a aflat de stimulentele acordate în timpul protestelor, în timp ce el ştia "cu vreo două luni înainte".
Moneda naţională s-a menţinut pe o tendinţă de depreciere în prima parte a şedinţei, pe fondul incertitudinilor politice, iar referinţa BNR a urcat cu 1,33 bani, la 4,2940 lei/euro, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii iulie.
Un curs superior celui de marţi a fost publicat de BNR pe 2 iulie, când euro a fost cotat la 4,3048 lei. Banca centrală a anunţat luni un curs de 4,2807 lei/euro.
Comparativ cu dolarul, leul a continuat să se deprecieze, astfel că BNR a calculat o rată de schimb de 3,0817 lei/dolar, cu 0,26 bani peste nivelul de luni, de 3,0791 lei/dolar.
Deşi depunerea moţiunii de cenzură a avut efecte limitate luni asupra mişcării cursului de schimb, în debutul şedinţei de marţi jucătorii sunt mai agitaţi şi majoritatea au lansat ordine de cumpărare de valută, pe fondul tensiunilor politice, dar şi al sentimentului negativ din regiune.
Leul a început să se deprecieze după primele tranzacţii de marţi, iar la deschidere băncile schimbau euro cu 4,2900 - 4,2920 lei/euro, peste nivelul de la finele sesiunii de luni, când paritatea se situa la 4,2865 - 4,2875 lei/euro.
"Deoarece o cădere a guvernului ar putea complica perspectiva importantului proces de consolidare fiscală, tensiunea s-ar putea resimţi pe pieţele leului odată ce ne apropiem de vot. Aceasta s-ar putea concretiza în primul rând în accentuarea presiunilor de depreciere şi, în cele din urmă, în presiuni de majorare a ratelor de dobândă. Dacă guvernul rămâne, această dinamică ar putea fi inversată, dar o cădere ar putea intensifica o asemenea evoluţie deoarece incertitudinea s-ar putea instala. Aceasta ar putea ameninţa totodată şi pragul randamentelor administratorilor datoriei publice", apreciază într-un raport analistul ING Vlad Muscalu.
În prima oră de tranzacţionare, cotaţiile au urcat până la un maxim 4,2970 - 4,2980 lei/euro. Ulterior, cursul a coborât, iar la jumătatea sesiunii trasferurile se perfectau la 4,2935 - 4,2950 lei/euro.
Valutele ţărilor din regiune au corectat scăderea din debut şi afişau oscilaţii nesemnificative faţă de euro.
Excesul de lichiditate continuă să pună presiune pe randamentele pe termen scurt, iar dobânzile pentru depozitele cu scadenţa la o zi s-au menţinut la 2,11 - 2,61%. Ratele pentru plasamentele la o săptămână au urcat nesemnificativ, de la 3,01 - 3,51% la 3,22 - 3,72%.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 209 voturi "pentru", 12 "împotrivă" şi 66 de abţineri, OUG 1/2010 referitoare la reglementarea stimulentelor acordate bugetarilor, ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu declarând, după vot, că a fost corectat un sistem de salarizare nedrept.
PNL a votat pentru această ordonanţă, a anunţat viceliderul grupului PNL Eugen Nicolăescu, arătând că este o lege proastă şi nedreaptă, dar care a fost corectată, "în al 14-lea ceas", cu un amendament referitor la personalul bugetar din Ministerul Finanţelor.
Nicolăescu a spus că cei din Ministerul Finanţelor erau uitaţi, erau la "coada listei", dar, printr-un amendament la Ordonanţă, "se încearcă să se corecteze o gravă greşeală".
PSD s-a abţinut de la vot, a anunţat liderul grupului PSD Mircea Duşa, arătând că actuala lege a salarizării creează inechităţi, iar, după scandalul din Ministerul Finanţelor, Guvernul a venit să corecteze.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a mulţumit deputaţilor pentru decizia de "a corecta un sistem de salarizare nedrept" şi care nu a fost transparent.
"Acest sistem a dăinuit timp de 20 de ani. S-a făcut o dreptate, Toţi miniştrii Finanţelor au produs un sistem care nu a fost corect, nu a fost eficient. Oamenii din Finanţe care muncesc nu erau răsplătiţi", a afirmat Ialomiţianu.
El a arătat că toţi cei din Ministerul Finanţelor, 30.000 de oameni, "pot sta liniştiţi că nu vor fi şantajaţi de şefii lor".
Comisia de muncă a propus plenului adoptarea unui amendament propus de deputatul PDL Claudia Boghicevici, potrivit căruia, după articolul 5 al actului normativ se introduce un nou articol, articolul 5(1): "Pentru personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat sau din bugetele de asigurări sociale, care beneficiază lunar de drepturi băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a valorii medii a acestor drepturi băneşti acordate în cursul anului 2009 pentru fiecare funcţie publică pe categorii, clase şi grade profesionale respectiv pentru fiecare funcţie contractuală, în funcţie de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale".
Articolul prevede, de asemenea, că "valoarea medie prevăzută la alin.(1) se calculează pentru funcţiile identice, echivalente sau asimilate din punct de vedere al salarizării, distinct la nivelul aparatului propriu al ministerelor cumulat cu aparatul propriu al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, ordonatori secundari de credite, aflate în subordinea ordonatorului principal de credite, respectiv cumulat la nivelul tuturor ordonatorilor secundari de credite, alţii decât organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, din subordinea unui ordonator principal de credite şi cumulat la nivelul tuturor ordonatorilor terţiari de credite din subordinea unui ordonator principal sau, după caz, secundar de credite".
"Valorile medii ale drepturilor băneşti acordate în cursul anului 2009 care se includ în salariile de bază ale personalului prevăzut la alin.(1) nu pot depăşi la nivelul ordonatorului de credite ierarhic inferior valorile medii stabilite pentru funcţiile echivalente de la nivelul ordonatorului de credite ierarhic superior", menţionează textul legislativ.
Totodată, "personalul încadrat pe posturile preluate în baza art.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, se reîncadrează pe funcţii publice generale şi beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru aceste funcţii". Prin ordin al ordonatorului principal de credite se stabileşte procedura de aplicare a dispoziţiilor prezentului articol.
Actul normativ precizează că prevederile acestui amendament se aplică de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonanţei.
Camera Deputaţilor are competenţă decizională în privinţa acestui act normativ.
Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a salutat, joi, faptul că deputaţii PDL au propus modificarea Ordonanţei de Urgenţă 1/2010, astfel încât o medie a stimulentelor din 2009 se va introduce în salariul brut, el arătând că aceasta va duce la creşterera veniturilor lunare a angajaţilor din sistemul public.
De asemenea, el a apreciat că aceasta va avea ca efect schimbări fundamentale la Legea salarizării unitare pentru anul 2011.
"Salut iniţiativa, în Parlament, a deputaţilor PDL, de a aduce modificări, amendamente, la ordonanţa 1/2010, iniţiativă care duce la modificarea articolului 5, prin care o medie a stimulentelor din 2009 se introduce în salariul brut. Acest lucru conduce la creşterea salariului net, în final, pentru fiecare angajat", a spus ministrul Muncii, într-o conferinţă de presă susţinută joi.
El a apreciat că, prin aceasta, se va trece de la un mod variabil de a acorda aceste stimulente la un mod fix.
"Prin introducerea stimulentului în salariul brut, practic, vor creşte veniturile lunare, în mod constant, către angajaţii din sistemul public. Dacă prin decizia Parlamentului obţinem trecerea acestui amendament, legea salarizării unitare pentru 2011 va avea schimbări fundamentale", a explicat atunci ministrul Muncii.
Aproximativ 200 de angajaţi ai Ministerului Finanţelor au protestat săptămâna trecută pe holurile instituţiei, cerând să le fie acordate stimulentele. Alţi peste 500 de angajaţi de la administraţiile financiare de sector din Capitală şi de la trezorerii au protestat în faţa Ministerului Finanţelor Publice, aceştia alăturându-se, joi dimineaţă, colegilor din instituţie.
Protestele spontane s-au extins în toată ţara, mii de angajaţi de la administraţiile financiare, din trezorerii, din casele de pensii, din direcţiile de ocupare a forţei de muncă, din casele de asigurări de sănătate, din asistenţă socială şi din biblioteci oprind lucru, joi dimineaţă, în semn de solidaritate cu angajaţii de la Ministerul Finanţelor.
Angajatii din ministerul de Finante si-au ales o zi proasta sa isi ceara drepturile si demisia Guvernului deoarece toti guvernantii au fost ocupati cu lansarea Fundatiei crestin-democrate a lui Teodor Baconschi.
In afara de ministrul Ialomitianu, care a fost inchis in biroul sau de la minister, toti reprezentantii Puterii au fost invitati la petrecerea de la Ateneul Roman.
Elena Udrea chiar a recunoscut ca nu stie nimic despre protestul de la ministerul de Finante, afirmand ca a lucrat pana tarziu la Guvern.
Singurele probleme despre care democrat-liberalii au stiut sa vorbeasca la Ateneu au fost cele din partid, ei raspunzand la intrebarile despre candidatura lui Vasile Blaga la sefia PD-L si apreciind ca Teodor Baconschi este o "resursa importanta" pe care partidul trebuie sa o evalueze.
Tot Elena Udrea a afirmat ca Vasile Blaga ar avea mari sanse sa castige sefia PD-L, daca si-ar depune o eventuala candidatura.
"Cred ca este o candidatura care va avea multa sustinere in partid, daca se va intampla. Pentru partid, domnul Vasile Blaga este istoria partidului si prezentul partidului in foarte mare masura. Deci, daca s-ar intampla, cred ca are si foarte mari sanse sa castige", le-a spus ea jurnalistilor prezenti la Ateneu.
Si fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a vorbit despre candidatura lui Blaga dupa ce a laudat eforturile lui Teodor Baconschi.
"Domnul Baconschi este din punctul meu de vedere o resursa foarte importanta pe care partidul trebuie sa o evalueze. Important este ca ea (n.r platforma) sa gaseasca audienta in interiorul partidului. Faptul ca PD-L isi largeste culoarul de exprimare este benefic", a declarat Videanu la sosirea la Ateneul Roman.
Despre candidatura lui Vasile Blaga, Videanu a afirmat ca "are maturitatea suficienta sa poata face fata unei astfel de provocari".
Blaga: Nu ma lansez pe platforma lui Baconschi
Prezent si el la ceremonia de la Ateneu, Blaga a respins posibilitatea de a folosi platforma Baconschi pentru a candida la sefia PD-L. "Nu mi-a trecut nici in gluma prin cap sa folosesc nicio platforma. Dimpotriva, am spus ca e nevoie si sper si chiar cred intr-o unitate a tuturor platformelor din partid", a adaugat el.
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, si-a lansat la Ateneu Fundatia Crestin-Democrata, spunand ca vrea sa recastige astfel increderea clasei de mijloc si a intelectualilor.
"Imi propun sa contribui la recastigarea increderii clasei de mijloc reprezentata prin intreprinzatorii mici si mijlocii si a unui numar mare de intelectuali care se simt astazi dezamagiti de actuala stare a vietii politicie si publice, a medicilor tentati sa paraseasca Romania si a profesorilor si formatorilor de opinie care inteleg cultura si valoarea decentei", a spus ministrul de Externe.
Teodor Baconschi a explicat ca vrea sa promoveze "o cultura politica inspirata din principiile si valorile populare europene: libertate, responsabilitate, solidaritate. Situatia economica, sociala, politica si morala in care se afla Romania ne obliga sa ne clarificam optiunile si sa gandim un nou pact social, un nou proiect national"
PD-L intentioneaza sa schimbe regulamentul Camerei Deputatilor, pentru ca plenul sa preia atributiile de transmitere a proiectelor de lege in comisiile de specialitate, trecand astfel peste boicotul parlamentarilor PSD-PNL.
Dupa ce miercuri, Biroul Permanent al Camerei Deputatilor nu s-a putut intruni a saptea oara la rand din cauza boicotului Opozitiei, parlamentarii PD-L doresc modificarea regulamentului, astfel incat plenul, si nu Biroul Permanent, sa trimita legile la comisii, informeaza Evenimentul Zilei.
Declaratia a fost facuta de vicepresedintele Camerei Deputatilor, Ioan Oltean, care adauga ca, dupa ce va fi facuta modificarea, Opozitia "poate sa stea in vacanta parlamentara pana in noiembrie 2012".
Oltean a adaugat ca exista 140 de proiecte care sunt blocate in Biroul Permanent si nu pot fi repartizate comisiilor de specialitate, pentru ca de o luna deputatii PSD si PNL nu participa la sedintele conducerii Camerei Deputatilor.
PSD si PNL boicoteaza sedintele, cerand demisia Robertei Anastase, presedintele Camerei Deputatilor, pe care o acuza de frauda in cazul votului pe Legea Pensiilor. Legea a fost aprobata dupa ce PSD si PNL au plecat din sala, dupa ce Roberta Anastase a declarat ca a existat cvorum pentru a tine sedinta.
PSD a depus chiar o plangere penala pe numele presedintelui Camerei Deputatilor, iar PNL a depus o contestatie la Curtea Constitutionala pe Legea Pensiilor, dar aceasta a fost respinsa.
Presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc, presedintele Senatului Mircea Geoana si presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, sunt asteptati la Slujba Liturgica, oficiata cu prilejul praznuirii hramului Sfintei Cuvioase Parascheva.
Slujba Sfintei Liturghii de joi, de la Iasi, ocazionata cu prilejul praznuirii hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, considerata a fi de 370 de ani ocrotitoarea Moldovei, va fi oficiata de un sobor de preoti condusi de PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.
Tot joi, peste 240 de lacasuri de cult din tara praznuiesc hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Potrivit reprezentantilor Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, cele mai multe lacase de cult cu acest hram se afla in Arhiepiscopia Sibiului.
In Arhiepiscopia Bucurestilor peste 33 de biserici o au ca ocrotitoare pe Sfanta Cuvioasa Parascheva, 35 in Arhiepiscopia Iasilor, 18 in cea a Targovistei, 29 in Episcopia Buzaului si Vrancei, 24 in Episcopia Dunarii de Jos, patru in Episcopia Alexandriei si Teleormanului, cinci in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, 22 in Episcopia Romanului, 47 in Arhiepiscopia Sibiului, sase in Episcopia Maramuresului si Satmarului, 18 in Arhiepiscopia Timisoarei, cinci in Episcopia Caransebesului si alte sase in Mitropolia Basarabiei.
Peste 54.260 de romani isi vor aniversa joi onomastica de Sfanta Cuvioasa Parascheva, cunoscuta ca si ocrotitoarea celor aflati in suferinta sau Protectoarea Moldovei si a tuturor credinciosilor romani.
Potrivit statisticilor existente la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor, din cei 54.263 de romani care isi sarbatoresc onomastica in 14 octombrie, 50.152 sunt femei, majoritatea acestora purtand numele de Paraschiva peste 48000.
Mai multe proteste au loc joi in tara, la institutiile care tin de Ministerul de Finante, angajatii urmand exemplul celor din Bucuresti, care au oprit lucrul pentru ca nu si-au primit stimulentele.
Angajatii Directiei de Finante Publice din Cluj protesteaza in curtea institutiei, iar in Baia Mare angajatii au oprit lucrul. Proteste au loc si in Deva, informeaza Realitatea TV.
Si la Constanta, aproape 50 de persoane se stransesera de dimineata in fata Directiei Financiare, pentru a protesta. Oamenii au pancarte pe care scrie "Functionar public=Sarac" si striga "Hotii!" si "Salarii decente!". Dupa primele ore ale diminetii, numarul acestora a trecut de 200. Ulterior, sute de angajati de la Taxe si de la Primaria Constanta li s-au alaturat in semn de solidaritate.
Protestele s-au raspandit joi dimineata in tot judetul Constanta, programul cu publicul al administratiilor financiare si trezoreriilor din Mangalia, Medgidia, Eforie, Navodari, Ovidiu si Murfatlar fiind intrerupt.
Tot in jur de 200 de persoane au protestat si la Directia de Finante Timis, unde angajatii au anuntat ca sunt solidari cu colegii lor din toata tara.
La Iasi, aproximativ 350 de persoane s-au adunat pe holul Directiei Financiare, in semn de protest.
Angajatii din Directia Finantelor Publice Buzau s-au alaturat si ei protestului, peste 100 de angajati iesind in strada.
La Directia Finantelor Publice Prahova circa 300 de angajati au venit la munca, dar nu au lucrat, ci au coborat in fata cladirii pentru a protesta.
Directiile din Baia Mare, Botosani si din Primaria Sectorului 1 al Bucurestiului s-au solidarizat si ei cu colegii lor din tara.
In Bucuresti, angajatii de la Ministerul de Finante au inceput protestul in fata institutiei inca de la ora 08.00, dupa ce aproape 300 de oameni si-au petrecut noaptea in institutie, spunand ca nu pleaca pana nu isi primesc banii.
Protestele spontane au izbucnit, miercuri, la sediul Ministerului dar si in diverse institutii (ANAF, Case de Pensii) din tara subordonate Ministerului de Finante sau al Muncii. Angajatii institutiilor din 11 judete au decis miercuri sa isi ceara drepturile.
Oamenii sunt nemultumiti pentru ca, in urma deciziei de neacordare a stimulentelor, au ramas cu salarii de sub 700 de lei. Multi angajati ai institutiilor au studii superioare, iar altii 20 sau 30 de ani de munca, iar reducerile veniturilor i-au lasat cu salarii de mizerie.
Premierul Emil Boc ramane insa ferm pe pozitii, spunand ca nu trebuie acordate stimulente salariale, in conditiile in care multor bugetari li s-au redus veniturile, iar acest lucru ar constitui un precedent.
Sindicalistii din politie si din educatie au anuntat ca angajatii din aceste domenii se solidarizeaza cu protestul finatistilor
Ministrul de Finante, Gheorghe Ialomitianu, ministrul de Interne, Traian Igas si seful ANAF, Sorin Blejnar, au fost chemati joi, la ora 10:00, la Palatul Victoria, pentru consultari cu premierul Emil Boc pe tema protestului de la Ministerul de Finante.
Cateva sute de angajati ai Ministerului de Finante au intrerupt miercuri lucrul si au ramas pe holurile ministerului toata noaptea, nemultumiti de taierea sporurilor la salarii.
Cu protestatarii de la Finante s-au solidarizat si alti bugetari din toata tara, nemultumiti la randul lor de masurile de austeritate luate de Guvern.
Liderii sindicalistilor din domeniile bugetare au anuntat ca se solidarizeaza cu protestele spontane de la Finante, dar s-au delimitat de violentele manifestate, spunand ca nu ei sunt cei care au organizat aceste actiuni.
Liderul Sindicatului "Pro Lex", Vasile Lincu, care ii reprezinta pe angajatii din directiile vamale, a declarat, joi, ca protestul de la Ministerul Finantelor continua si este convins ca se va extinde, sustinand ca dispozitia de a nu se acorda stimulente este una politica, relateaza Mediafax.
"Ministrul Finantelor a sustinut cererile oamenilor, doar ca a fost o dispozitie politica de a nu se acorda stimulentele", a declarat Lincu.
Liderul sindical a preciza ca declaratiile premierului si ale presedintelui ANAF potrivit carora stimulente salariale pot fi platite la Ministerul Finantelor doar angajatilor care contribuie la combaterea evaziunii fiscale si depasesc planul arata ca "habar nu au" de prevederile normative in baza carora acestea sunt acordate.
Lincu a mai spus ca ar trebui ca autoritatile sa spuna cu cat a crescut bugetul de stat dupa ce aceste stimulente nu au mai fost acordate angajatilor de la Ministerul de Finante.
Presedintele "Pro Lex" a adaugat ca a aflat din surse oficiale ca "mingea este in curte la Basescu".
Lincu a mai spus ca protestul va continua si, mai mult, este convins ca se va extinde, iar reprezentantii sindicali ai angajatilor vor merge sa ii sustina, desi este o actiune spontana, neorganizata de sindicate.
Liderul PDL Valeriu Stoica a declarat, miercuri seară, că demersul lui Teodor Baconschi legat de Fundaţia Creştin-Democrată este "un pilon important", de care partidul avea nevoie.
Stoica a spus că în PDL există un important curent liberal şi unul conservator, iar demersul lui Baconschi demonstrează că există şi o însemnată componentă creştin-democrată.
Referitor la lansarea Fundaţiei Creştin-Democrate, Valeriu Stoica a declarat că nu este vorba despre "alăturarea unui element nou", ci despre "un pilon important", de care PDL avea nevoie.
La rândul ei, liderul PDL Elena Udrea a spus că lansarea Fundaţiei lui Baconschi este un eveniment "important".
Ea a ţinut să sublinieze că este un eveniment important atât pentru democrat-liberali cât şi pentru dreapta din România.
Răspunzând unei întrebări, ea s-a declarat convinsă că PDL va câştiga noi adepţi în urma demersului lui Baconschi.
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi-a lansat, miercuri, la Ateneu, Fundaţia Creştin-Democrată, declarând că speră ca organismul să recepteze tot entuziasmul civic manifestat la începutul anilor '90 şi să contribuie la proiectarea în viaţa publică a unor figuri noi.
Peste 200 de oameni sunt in Ministerul Finantelor incercand sa protesteze impotriva salarilor mizere pe care le primesc.
Discuţiile dintre Gheorghe Ialomiţianu şi liderii sindicali s-au încheiat fără rezultat, după aproximativ patru ore, ministrul afirmând încă o dată, la ieşirea din Ministerul de Finanţe, că stimulentele trebuie acordate pe criterii de performanţă, celor care reduc evaziunea fiscală.
"Stimulentele trebuie acordate pe criterii de performanţă, celor care reduc evaziunea fiscală, celor care au o contribuţie substanţială la realizarea veniturilor la bugetul de stat. În momentul de faţă, România este pe ultimul loc la încasări la bugetul statului, respectiv 32%, Bulgaria având 40%. Trebuie să avem criterii de eficienţă. Această instituţie trebuie restructurată, reorganizată, ca să fie o instituţie apreciată de contribuabili, pentru a nu fi în situaţia de a tăia cheltuielile instituţiilor publice şi toate instituţiile să funcţioneze în condiţii de normalitate", a susşinut ministrul de Finanţe după discuţii.
El a precizat că negocierile vor continua şi joi.
Liderul sindical Vasile Marica a spus că ministrul le-a precizat că va discuta joi cu premierul despre această situaţie.
Marica şi-a arătat temerea ca această acţiune să nu fie politizată şi să nu degenereze, în condiţiile în care el are semnale din toată ţara că protestele s-ar putea amplifica.
"Facem un apel la toate partidele politice să-şi vadă de treaba lor, să ne lase să ne rezolvăm problemele. Noi nu ne dorim o politizare a acestei acţiuni. Mâine dimineaţă (joi - n.r.), dacă colegii noştri vor intra în acţiuni spontane, cauza este sărăcia, nu că ţin cu vreun partid sau cu altul", a susţinut Marica.
Acesta a spus că înţelegerea cu "cei din Fisc" a fost ca o parte din banii colectaţi să fie daţi pentru redimensionarea cheltuielilor cu personalul, iar la ora actuală ministrul încalcă această convenţie.
"Ministrul nu ne-a promis nimic, nici noi nu i-am promis. Am rămas pe poziţia noastră şi el pe a lui. I-am spus ministrului că singurii vinovaţi pentru că la buget nu se colectează bani suficienţi sunt guvernanţii care şi-au pus oameni în funcţii de conducere în instituţiile din toată ţara", a spus liderul sindical.
La ora transmiterii acestei ştiri, pe holurile Ministerului de Finanţe sunt aproximativ 200 de angajaţi. Unii dintre ei moţăie pe scaune, iar alţii, în grupuri mici, discută.
Ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a revenit la sediul ministerului de resort, în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei 0.15, pentru a discuta cu angajaţii care au rămas să protesteze pe holurile instituţiei.
Ialomiţianu a revenit după aproximativ două ore de la părăsirea sediului instituţiei.
La intrarea în clădirea Ministerului de Finanţe, Ialomiţianu a spus că s-a întors să discute cu oamenii şi că vor primi stimulente doar cei care vor combate evaziunea fiscală.
"Am venit să continuăm negocierile. Nu fug de negocieri pe principii de echitate şi de legalitate", a spus Ialomiţianu.
Ministrul a reluat ideea că cine are performanţă va fi bine plătit.
"Vreau să văd rezultatele, că avem obligaţia să reducem evaziunea fiscală", a adăugat ministrul.
Acesta a precizat că va negocia cu liderii de sindicat.
Anterior, timp de aproximativ o oră, ministrul a fost blocat în propriul birou, după ce le-a comunicat protestatarilor că nu va acorda stimulente decât în funcţie de performanţe în activitate şi că nu va demisiona, ceea ce i-a enervat pe angajaţii care l-au împiedicat să iasă din minister.
Liderul deputaţilor liberali, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, miercuri, că i se pare normal ca funcţionarii de la Finnaţe să iasă în stradă, el apreciind că acest lucru se întâmplă din cauza politicilor populiste promovate de premier, prin care se distruge "sentimentul de responsabilitate".
"Mi se pare firesc acest lucru (ieşirea celor de la Finnaţe în stradă, n.r.), pentru că, prin politicile pe care primul ministru le promovează, politici de un populism fără margini, distruge orice sentiment de responsabilitate pe care oameni cu experienţă profesională deosebită îl au", a spus Tăriceanu, după întâlnirea cu liderii sindicatelor.
El a opinat că nu se poate solicita unor înalţi funcţionari publici să manevreze cu cifre de ordinul milioanelor, sutelor de milioane şi miliardelor de lei şi să îşi ia toată responsabilitatea pe umerii lor, în condiţiile în care sunt plătiţi într-un mod care departe de ceea ce ar trebui să fie poziţia lor în ierarhia economică şi socială.
"Nu putem să avem pretenţii şi să îi tratăm în mod derizoriu. Aceasta este modalitatea în care Guvernul, însă, înţelege să-i trateze pe toţi salariaţii din România, printr-un sistem extrem de populist şi, dacă nu vom înţelege că fiecare om are valoarea lui pe care trebuie să o apreciem - valoarea lui intelectuală, pregătirea profesională care trebuie să se regăsească în nivelul de salarizare - atunci sigur că ne vom trezi şi în continuare cu astfel de manifestări care vor deveni din ce în ce mai dese", a spus Tăriceanu.
Angajaţii din Ministerul Finanţelor care protestează pentru că nu au primit sporurile salariale au urcat pe holul de la primul etaj al instituţiei, unde se află cabinetul ministrului Gheorghe Ialomiţianu, iar numărul acestora a ajuns la câteva sute.
Salariaţii din sediul central al Ministerului Finanţelor, dar şi din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală reclamă că după eliminarea sporurilor veniturile lor au scăzut drastic, după ce anterior salariile de bază le-au fost reduse cu 25 la sută.
De asemenea, în mai multe judeţe din ţară angajaţii direcţiilor de finanţe publice au declanşat proteste spontane.
Acordarea sporurilor pentru personalul din Ministerul Finanţelor Publice a fost unul dintre motivele invocate de preşedintele Traian Băsescu la momentul remanierii fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.
Vlădescu a declarat în repetate rânduri că va acorda sporuri angajaţiilor din Ministerul Finanţelor până la intrarea în vigoare a legii salarizării unice, întrucât eliminarea acestor stimulente echivalează cu o reducere a veniturilor de aproximativ 60%.
Ulterior, actualul ministru al Finanţelor, Ghoerghe Ialomiţianu, a anunţat că sporurile şi stimulentele trebuie eliminate pentru nu crea avantaje unor funcţionari în defavoarea altora, mai ales într-o perioadă de criză, deşi este adeptul unor modalităţi de cointeresare pentru angajaţii din Ministerul Finanţelor.
Câteva sute de funcţionari din Ministerul Finanţelor Publice au declanşat un protest spontan şi s-au strâns în holul principal de la intrarea în instituţie, nemulţumiţi că nu au primit sporurile salariale. Şi angajaţii unor Direcţii de Finanţe din ţară au declanşat proteste spontane, în semn de solidaritate faţă de colegii din Bucureşti.
Angajaţii Ministerului de Finanţe au urcat pe holul de la primul etaj al instituţiei, unde se află cabinetul ministrului Gheorghe Ialomiţianu.
Salariaţii din sediul central al Ministerului Finanţelor, dar şi din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală reclamă că după eliminarea sporurilor veniturile lor au scăzut drastic, după ce anterior salariile de bază le-au fost reduse cu 25%.
"Uitaţi-vă, să vadă toată lumea cu ce salarii trăim. Salarii nesimţite?! Nu poţi să trăieşti cu 4-5 milioane de lei (vechi -n.r.). Am 20 de ani de muncă în Ministerul Finanţelor. Directorii noştri cu răspundere au 19 milioane de lei (vechi - n.r.). Ne spune lumea că avem salarii nesimţite? Nesimţiţi sunt cei care afirmă aşa ceva!", a declarat pentru MEDIAFAX unul dintre participanţii la protest, care avea în mână fluturaşul de salariu.
Câteva zeci de protestatari au intrat într-o sală de întâlniri din cadrul ministerului unde au prezentat nemulţumirile pe un ton vehement secretarilor de stat Gheorghe Gherghina şi Bogdan Drăgoi, precum şi preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar.
Blejnar a recomandat protestatarilor să nu fie prezenţi la discuţii şi reprezentanţii mass-media , dar salariaţii au refuzat, argumentând că o parte din vină revine presei şi ar fi mai bine ca ziariştii să rămână în sală şi să afle adevărul.
"Auziţi ce spun oamenii din sindicate şi angajaţii, că dumneavostră aţi manipulat (presa - n.r.) (...) Dumneavoastră, din presă, aveţi o parte din vină la faptul că aceşti oameni sunt neplătiţi. La Antena 3, de exemplu, am auzit următoarea frază: Cei de la Ministerul Finanţelor au trecut mai uşor peste scăderea de 25%, pentru că au avut salarii nesimţite", a afirmat Blejnar.
Ziariştii l-au întrebat pe preşedintele ANAF dacă apreciază că are la rândul său vreo vină pentru această situaţie.
"Pe partea mea, cred că voi rezolva problema, omenii o să-şi primească banii pentru ce au lucrat", a răspuns Blejnar.
Angajaţii MFP şi ANAF protestează pentru că nu au mai primit sporurile de două luni.
Întâlnirea dintre angajaţi şi oficialii ministerului s-a terminat în scurt timp, fără ca părţile să ajungă la o înţelegere, iar salariaţii au continuat protestul, strigând printre altele: "hoţii, hoţii" şi "banii, banii".
Protest spontan şi la Direcţia Finanţelor Timiş
Peste 200 de angajaţi ai Direcţiei Finanţelor Publice Timiş au declanşat, miercuri, un protest spontan, în sediul instituţiei, aceştia fiind nemulţumiţi de reducerea salariilor.
Cei peste 200 de angajaţi ai Direcţiei Finanţelor Publice Timiş au oprit lucrul la ora 14.00 şi s-au adunat în holul de la intrarea în instituţie.
Liderul sindicatului din cadrul Direcţiei Finanţelor Publice Timiş, Adrian Găvruţă, a declarat că protestul este unul spontan, cauzat de reducerea salariilor angajaţilor Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală şi structurilor subordonate.
Totodată, potrivit sursei citate, protestul a fost declanşat în semn de solidaritate cu angajaţii Ministerului Finanţelor de la Bucureşti.
Protest spontan al angajaţilor din Finanţe, şi la Constanţa
Peste o sută de salariaţi ai Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice (DJFP) Constanţa au oprit lucrul, miercuri la prânz, şi au ieşit în curtea instituţiei, într-un protest spontan declanşat faţă de reducerile salariale şi de pierderea stimulentelor.
Protestatarii spun că au decis întreruperea lucrului după ce au auzit despre acţiunea colegilor lor din Bucureşti şi din alte judeţe ale ţării, astfel că, miercuri, în jurul orei 13.00, au ieşit în curtea DJFP Constanţa.
Proteste similare se înregistrează şi la sediul Administraţiei Finanţelor Publice, de pe bulevardul Mamaia, precum şi la Trezoreria Constanţa, o parte din angajaţii acestei instituţii mergând să se alăture colegilor lor de la DJFP Constanţa.
Şi angajaţii Direcţiei Finanţelor Publice Alba protestează
Angajaţii Direcţiei Finanţelor Publice Alba şi ai celor 11 administraţii financiare din judeţ au întrerupt, miercuri, lucrul şi s-au adunat în faţa instituţiilor, protestând faţă de diminuarea salariilor.
Protestatarii, angajaţi ai Direcţiei Finanţelor Publice Alba şi ai celor 11 administraţii financiare din oraşele din judeţ, s-au adunat în faţa sediilor instituţiilor, organizând un protest spontan, prin care solicită să se renunţe la reducerea de 25 la sută a salariilor, să li se plătească în continuare stimulentele şi să se elimine incompatibilităţile pe care le au funcţionarii publici.
În toate cele 12 instituţii funcţionarii şi-au întrerupt activitatea, chiar şi cea cu publicul.
La Alba Iulia, aproximativ o sută de funcţionari au protestat în faţa Direcţiei Finanţelor Publice Alba, unii dintre ei având fluiere şi sirene, manifestându-se zgomotos şi blocând accesul în instituţie.
Protest spontan al angajaţilor din Finanţe, şi la Iaşi
Angajaţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Iaşi au întrerupt activitatea, în jurul orei 14.00, aproximativ 200 de salariaţi fiind adunaţi în holul de la parterul instituţiei.
"S-a întrerupt şi la noi activitatea. Acum se adună oamenii. Sunt deja 200 de salariaţi în holul de la parterul instituţii. Nu am putut ieşi afară, din cauza sărbătorilor Iaşiului, lângă clădirea instituţiei fiind organizate mai multe acţiuni. Se scandează «Hoţii», sunt aceleaşi lozinci auzite şi la Bucureşti. E un gest de solidaritate cu colegii noştri de la Ministerul Finanţelor. Şi noi suntem în aceeaşi situaţie cu colegii din Capitală", a declarat Maria Ţăran, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Finaţelor Publice din Iaşi.
Ea a spus că oamenii sunt extrem de supăraţi şi revoltaţi, din cauza deciziei de a nu mai primi stimulentele financiare.
Activitatea la Finanţele Publice Buzău, blocată de un protest spontan
Activitatea în Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău este blocată, miercuri, după ce angajaţii instituţiei au declanşat un protest spontan, acţiuni similare fiind organizate in toate administratiile financiare din judeţ.
Potrivit liderului de sindicat al finanţiştilor buzoieni, Adrian Radu, peste o sută de angajaţi ai Direcţiei de Finanţe Buzău au aderat, miercuri, la protestul spontan, din cauza reducerilor salariale şi a sărăciei în care sunt condamnaţi să trăiască.
Protest spontan şi la Direcţia Finanţelor Cluj
Peste 200 de angajaţi ai Direcţiei Finanţelor Publice Cluj au declanşat, miercuri, un protest spontan şi au întrerupt lucrul, adunându-se în curtea instituţiei.
Liderul sindicatului Sed Lex Cluj, Ilie Rostogol, a declarat că protestul este unul de solidaritate cu angajaţii de la Ministerul Finanţelor de la Bucureşti.
Şi la Braşov angajaţii Finanţelor Publice au ieşit în faţa instituţiei
Aproximativ 300 de angajaţi din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov au ieşit în faţa instituţiei, miercuri, în jurul orei 14.00, fiind nemulţumiţi de măsurile luate de Ministerul Finanţelor privind diminuările salariale.
Protestul este unul paşnic, iar oamenii nu scandează. Potrivit liderului de sindicat al Sindicatului Finanţe Publice Fedlex din DGFP Braşov, Ştefan Nicolae, protestul este unul spontan, angajaţii braşoveni alăturându-se colegilor lor din Bucureşti.
Protest spontan al angajaţilor din DGFP Suceava, cei din Botoşani susţin protestele
O parte dintre angajaţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava au întrerupt activitatea, în jurul orei 14.30, peste 60 de salariaţi fiind adunaţi în holul de la intrarea în instituţie, iar sindicatul DGFP Botoşani anunţă că susţine protestele din MFP.
Salariaţii protestează în linişte şi intenţionează să iasă în faţa instituţiei.
Şi sindicatul salariaţilor din DGFP Botoşani susţine revendicările iniţiate de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF.
Sindicatul din DGFP Botoşani a întocmit o scrisoare prin care susţin acţiunea spontană a angajaţilor din MFP.
Liderul sindical Andrei Paramanov arată în scrisoare că liderii vor merge luni la Bucureşti urmând să stabilească dacă se va intra în grevă dacă nu li se soluţionează revendicările.
Şi la Direcţia Judeţeană de Finanţe Publice Hunedoara angajaţii au întrerupt lucrul
Peste 500 de angajaţi ai Direcţiei Judeţene de Finanţe Publice Hunedoara şi-au întrerupt, miercuri, activitatea, aceştia cerând acordarea drepturilor salariale care nu le-au mai fost date în ultimele două luni.
Peste o sută de angajaţi ai Administraţiei Financiare din Deva protestează în faţa instituţiei, în timp ce colegii lor de la administraţiile din judeţ au încetat lucrul şi au ieşit pe holurile instituţiilor, protestul lor fiind unul spontan.
Angajaţi ai Administraţiei Finanţelor Publice Arad au declanşat un protest spontan
Aproximativ 60 de angajaţi ai Administraţiei Finanţelor Publice Arad au declanşat, miercuri, un protest spontan, oprind lucrul pentru 30 de minute.
Angajaţii s-au adunat, la ora 15.00, în holul instituţiei, oprind programul cu publicul şi celelalte activităţi.
Liderul sindical Ionică Trifa a declarat că angajaţii au dorit în acest fel să se solidarizeze cu angajaţii din celelalte administraţii financiare din ţară, susţinând toate revendicările formulate la nivel naţional.
Grevă spontană şi la Direcţia Finanţelor Publice Satu Mare
Aproximativ 250 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Satu Mare au declanşat, miercuri după-amiază, un protest spontan, ieşind în faţa instituţiei în semn de solidaritate cu colegii lor din Bucureşti şi din alte oraşe.
Angajaţii de la DGFP Satu Mare au ieşit în faţa instituţiei în jurul orei 15.00, protestul fiind programat să dureze aproximativ jumătate de oră.
Liderul sindicatului din cadrul DGFP Satu Mare, Darius Filip, a declarat că în acelaşi timp au declanşat un protest spontan şi angajaţii administraţiilor financiare din oraşele Carei, Negreşti Oaş şi Tăşnad.
Protest spontan şi la Direcţia Finanţelor Publice Prahova
Angajaţii DGFP Prahova au ieşit în stradă, miercuri, în jurul orei 14,15, în semn de solidaritate cu colegii lor din Ministerul Finanţelor Publice. Angajaţii DGFP Prahova nu scandează, ci doar stau pe trotuarul din faţa sediului instituţiei.
Liderul de sindicat din cadrul DGFP Prahova, Aurel Fănică, a afirmat că nu şi-a mai putut convinge colegii să rămână în birouri, că în acestă perioadă strângea semnături pentru declanşarea grevei generale pe termen nelimitat şi că peste 80 la sută dintre angajaţii direcţiei au semnat în favoarea declanşării acţiunii de protest.
Protest spontan şi al angajaţilor Direcţiei Finanţelor Publice Mureş
Aproximativ o sută de angajaţi de la toate compartimentele Direcţiei Finanţelor Publice Mureş - de la Trezorerie, Administrarea Veniturilor şi Control - au ieşit pe scările instituţiei şi în faţa clădirii, protestul fiind unul spontan.
Potrivit directorului Direcţiei Finanţelor Publice Mureş, Denes Iren, protestatarii l-au anunţat că se solidarizează cu acţiunea colegilor lor din Ministerul de Finanţe şi au aceleaşi revendicări.
Sute de angajaţi de la Finanţe din Galaţi, Giurgiu şi Piteşti s-au raliat protestului spontan
Sute de angajaţi ai Direcţiilor de Finanţe Galaţi, Giurgiu şi Piteşti au oprit lucrul, miercuri după-amiază, şi s-au raliat protestului spontan declanşat de majoritatea angajaţii din sistem, unii dintre aceştia ieşind în faţa sediilor instituţiilor.
Cei aproximativ 200 de salariaţi de la Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Galaţi au declanşat, miercuri, după ora 14:00, un protest spontan, oprind lucrul., o parte dintre aceştia ieşind în afara sediului instituţiei.
Protestatarii sunt nemulţumiţi că au primit salariile pentru luna trecută diminuate şi fără sporuri şi susţin că vor relua lucrul atunci când se va reveni asupra deciziei care a dus la diminuarea veniturilor lor.
Participaţii la acţiunea spontană nu scandează lozinci, iar protestul se desfăşoară fără incidente.
Angajaţi ai Direcţiei de Finanţe Dâmboviţa protestează în faţa instituţiei
Peste o sută de angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dâmboviţa au ieşit, miercuri, în faţa instituţiei, raliindu-se protestului spontan declanşat de majoritatea colegilor lor din ţară.
Protestatarii scandează "Jos guvernul", "Jos hoţii" şi "Vrem salarii decente".
"Este o acţiune spontană, apărută după ce am văzut nemulţumirile colegilor noştri din Bucureşti. Este o solidarizare cu aceştia. Cu asemenea salarii nu se poate trăi, iar dacă nu se vor respecta obligaţiile legale vom organiza şi alte acţiuni de protest", a declarat Maria Răduica, liderul Sed Lex Dâmboviţa.
Protest spontan şi la Direcţia de Finanţe Bacău
Cei aproximativ 300 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bacău au întrerupt lucrul, miercuri după-amiază, solidarizându-se cu angajaţii din sistem.
Oamenii protestează pe holurile instituţiei, nemulţumiţi de salariile mici.
Liderul de sindicat Iulian Cerbu a spus că cel mai mic salariu în instituţie a fost de 350 de lei, iar cel mai mare de 1.300 de lei.
Toţi cei peste 300 de angajaţi ai Direcţiei Finanţelor Bihor au oprit lucrul
Toţi cei peste 300 de angajaţi ai Direcţiei Finanţelor Publice Bihor şi-au încetat activitatea, miercuri după-amiază, protestând faţă de faptul că Ministerul Finanţelor nu le-a plătit de două luni sporurile cuvenite.
Protestul a început în jurul orei 14.00, când angajaţii au ieşit din birouri şi au coborât în holul de la parter al instituţiei.
Şi angajaţii Direcţiei de Finanţe Publice Harghita au declanşat un protest spotan
Cei aproximativ 500 de sindicalişti din cadrul Direcţiei de Finanţe Publice Harghita au declanşat, miercuri, un protest spontan, solidarizându-se cu acţiunea declanşată de cei de la ministerul de resort.
La ora 15.45, angajaţii din Harghita au încetat lucrul şi au ieşit în faţa sediilor finanţelor publice, protestând faţă de tăierile salariale drastice.
Ministrul Finanţelor a discutat cu Boc despre situaţia angajaţilor
Premierul a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, pe tema protestelor declanşate de angajaţii din instituţie, după care s-a adresat tuturor miniştrilor, în şedinţa de guvern, cerându-le să respecte regulile stabilite de Executiv la acordarea stimulentelor salariale.
"Premierul s-a adresat tuturor miniştrilor spunându-le că trebuie să înţeleagă foarte clar că stimulentele se acordă doar pe criterii de performanţă, atunci când angajatul îşi depăşeşte sarcinile de serviciu stabilite prin fişa postului, şi nu în mod automat", au relatat sursele participante la şedinţa de guvern.
Ministrul Finanţelor s-a întors la minister în jurul orei 18.30, pentru a discuta cu protestatarii, fiind huiduit de către angajaţii care îl aşteptau în faţa biroului.
Deputatul PDL Teo Trandafir a declarat, miercuri, că i se par îndeptăţite afirmaţiile secretarului general Vasile Blaga potrivit cărora ea ar fi trebuit eliminată din partid în 24 de ore după ce s-a îmbrăţişat cu social-democrata Aura Vasile, dar a precizat că îmbrăţişarea a fost întâmplătoare.
"Declaraţiile mi se par, din punctul dumnealui (lui Vasile Blaga - n.r.) de vedere, perfect îndreptăţite. (...) Îmbrăţişarea cu doamna Aura Vasile a fost o întâmplare pentru că, geografic vorbind, eu trebuia să ies printr-o parte unde era opoziţia. În momentul în care vine cineva la tine să te îmbrăţişeze nu poţi să-l împingi, e urât. Eu am considerat că este politicos să răspund cu prietenie la un gest de prietenie şi se pare că am greşit. Nu mi se par, însă, declaraţii foarte grave atâta vreme cât implicaţiile ulterioare au fost care au fost. Nu aveam de unde să le ştiu atunci", a spus Teo Trandafir.
Ea a arătat, în legătură cu sancţionarea sa de către partid pentru acest gest, că încă este membru al PDL, că a fost "mustrată cu blândeţe" şi că nu depinde de ea dacă va rămâne în continuare membru al partidului.
Întrebată dacă va vota următoarea moţiune de cenzură, Teo Trandafir a spus că nu se poate pronunţa încă cu privire la acest vot. "Hai să ajungem la podul respectiv şi îl traversăm la momentul cu pricina", a adăugat Teo Trandafir
Blaga a declarat, marţi seară, la B1TV că Teo Trandafir ar fi trebuit eliminată din partid, în 24 de ore, după ce s-a îmbrăţişat cu social-democrata Aura Vasile.
Deputatul PDL a votat ridicând larg braţele şi arătând, preţ de mai multe secunde, bilele de vot, înainte de a le introduce în urne, votul favorabil moţiunii de cenzură fiind larg aplaudat de parlamentarii PSD.
Ea declarase anterior că va vota moţiunea de cenzură pentru că nu poate susţine reducerea pensiilor.
Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, declară, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că nu crede că preşedintele Traian Băsescu va nominaliza un premier propus de PSD şi PNL în eventualitatea adoptării moţiunii de cenzură, faţă de şansele căreia el se arată rezervat.
Tot pe scenariul adoptării moţiunii de cenzură, Sârbu apreciază că Băsescu s-ar putea folosi de situaţie pentru a "scăpa" de premierul Emil Boc. Senatorul PSD avansează ca posibile soluţii pentru propunerea de nou premier persoane fie din instituţii financiare internaţionale, fie dintr-o "bancă renumită", fie cu succes în afaceri.
El spune că singura şansă ca PSD şi PNL să formeze guvernul după eventuala adoptare a moţiunii de cenzură este ca parlamentarii PDL care o vor vota să se declare transparent împotriva actualei majorităţi guvernamentale, situaţie în care opoziţia ar putea trece, dacă va fi cazul, şi la suspendarea preşedintelui.
Sârbu mai afirmă că, deocamdată, partidele din opoziţie nu au deschis discuţia despre posibilii miniştri şi premierul unui eventual guvern de criză.
Despre afirmaţiile preşedintelui Băsescu şi ale unor lideri UNPR, că Victor Ponta ar fi negociat trecerea la independenţi în ajunul Congresului PSD din februarie, Ilie Sârbu declară că sunt parte a unui "scenariu" pentru a decredibiliza liderii PSD.
El menţionează că nici el, nici Ponta nu au mai discutat cu preşedintele de când s-a rupt guvernul PDL-PSD, în septembrie 2009.
Sârbu admite că intrarea la guvernare a PSD, alături de PDL, a fost o greşeală şi îşi asumă propria responsabilitate pentru a fi negociat în acest sens. El apreciază, pe de altă parte, că o greşeală şi mai mare a fost decizia de a ieşi de la guvernare, cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale.
Fostul vicepreşedinte al PSD spune că, deşi este blamat acum că a negociat guvernul cu PDL, mulţi s-au ales cu funcţii de pe urma acestor negocieri, inclusiv Mircea Geoană, care a ajuns preşedinte al Senatului cu ajutorul lui.
El afirmă că nu mai este interesat nici de funcţia de ministru, nici de cea de preşedinte al Senatului, acceptând cu greu şi funcţia de lider al senatorilor PSD.
Sârbu a comentat şi relaţia politică între el şi Victor Ponta, ginerele său, precizând că nu a fost ajutat de acesta să obţină funcţia de lider al senatorilor, aşa cum nu a fost ajutat nici să devină ministru sau senator. Fostul vicepreşedinte menţionează că este mândru de ginerele său şi spune că relaţiile familiale în politică sunt normale atâta vreme cât funcţiile sunt obţinute corect.
Sârbu mai afirmă că ar renunţa la politică în favoarea pasiunii pentru vânătoare, întrucât, în timp ce a ajuns în politică, în 1992, printr-un "accident", vânătoarea este pentru el un lucru "serios".
Reporter: Domnule Ilie Sârbu, aţi mai fost la vânătoare în ultima vreme?
Ilie Sârbu: Da.
Reporter: Când aţi fost ultima dată?
Ilie Sârbu: Cred că în urmă cu o săptămână sau două.
Reporter: La ce vânat?
Ilie Sârbu: Acum se vânează la vânat mare. Este o perioadă în care a început recoltatul la cerb, şi comun şi carpatin, şi la cerb lopătar.
Reporter: L-aţi convins cumva şi pe Victor Ponta să treacă la acest sport?
Ilie Sârbu: Nu, el este ecologist convins. Şi el, şi Daciana (soţia lui Ponta şi fiica lui Sârbu - n.r.) şi soţia mea. Probabil şi Irina (fiica lui Victor şi a Dacianei Ponta - n.r.). Aici va trebui să mai vedem, poate apar şi surprize de genul acesta, când toată familia este împotrivă, câte un moştenitor să facă exact lucrul acela. Asta este o glumă, fireşte. Dar fiecare are pasiunea lui, convingerile, trăirile lui. Este prea mult să intri în viaţa omului şi să îi spui să nu mai facă lucrul acesta. Nici mie nu mi-a plăcut să îmi spună cineva că neapărat dă bine din punct de vedere politic să nu mai merg la vânătoare. Nu pot să fiu nici demagog, să spun: vai de mine, mă las de vânătoare. Nu, atunci mai bine mă las de politică, dacă ar fi condiţionate cele două. Asta o practic de mic copil, din tată în fiu şi chiar este un lucru serios pentru mine. Politica a fost un accident, pe care, sigur, l-am dus mai departe din 1992 încoace, până atunci nu am mai făcut politică.
Reporter: Dar vânătoarea de voturi pentru moţiunea de cenzură cum merge? Acum două săptămâni spuneaţi că nu aveţi voturile necesare.
Ilie Sârbu: Este foarte greu să tragi linie şi să aduni, în momentul în care majoritatea celor cu care noi avem discuţii sunt încă sub această frică pe care a instaurat-o în rândul senatorilor şi deputaţilor actualul regim. Oamenii îşi manifestă nemulţumirile, spun foarte multe lucruri despre ceea ce se întâmplă în partidul lor, nu sunt de acord, nu le aprobă, dar este mai greu să vină pe faţă să spună că nu sunt de acord şi pleacă din partid pentru că nu acceptă ceea ce se întâmplă cu pensionarii, cu medicii, cu profesorii. Dar mizăm şi pe faptul că mulţi dintre ei, în faţa urnei şi a conştiinţei proprii, vor face ceea ce trebuie să facă.
Reporter: Dumneavoastră personal discutaţi cu vreun parlamentar PDL pentru votul la moţiune?
Ilie Sârbu: Da, şi de la PDL şi de la UNPR, e firesc când eşti lider de grup. Dar este foarte greu să faci o afirmaţie concretă, clară. De aceea am avut întotdeauna această rezervă, că încă nu avem voturile necesare.
Reporter: Credeţi că la un eventual succes al moţiunii de cenzură preşedintele Traian Băsescu va numi un prim-ministru propus de PSD şi PNL?
Ilie Sârbu: Nu, asta nu cred. Ar face ceea ce a mai făcut şi ştim. Ceea ce cred eu este că acum l-ar sacrifica pe Boc. Este tot mai evidentă această tendinţă a domnului Traian Băsescu, dar este o problemă a partidului. Domnul Băsescu este un om imprevizibil, nu putem noi să spunem ce va face mâine, cred că nici dânsul nu ştie astăzi dacă îl întrebaţi ce face mâine. Dânsul ia decizii, sigur de foarte mult ori a reuşit prin modul acesta de a acţiona, chiar a ajuns preşedinte de două ori. Ţine de convingerile dânsului, de experienţa pe care o are în viaţă şi în politică. Însă aici intuim şi noi, pe baza unor discuţii pe care le avem şi noi cu unii colegi din PDL, care ne transmit genul acesta de mesaje, că la ora actuală nu mai sunt relaţiile aşa cum au fost. A spus-o şi tatăl domnului Boc, e importantă această confesiune, dar se vede şi de la o poştă. Şi criticile pe care le-a făcut permanent în ieşirile din ultima perioadă domnul Băsescu. Pe lângă asta, au fost abordări şi mai dure între cei doi, de care aflăm şi noi, sigur, din direcţia Cotroceniului, că de la Palatul Victoria cred că e un act de smerenie şi supuşenie pe care puţini ar putea să îl îndure.
Reporter: Din aceste discuţii informale pe care le evocaţi, aveţi idee ce propunere de premier ar putea face preşedintele, dacă trece moţiunea?
Ilie Sârbu: Nu, este foarte greu să intuieşti. Putem merge pe unele soluţii pe care le-am mai văzut, un tehnocrat, un om dintr-o anumită instituţie internaţională, poate să fie un om dintr-o bancă renumită, poate să fie un om de afaceri de succes. Dar până la urmă, indiferent pe cine ar numi domnul Băsescu, are nevoie de susţinerea partidului şi a grupărilor care îl susţin şi va fi foarte greu să o facă singur. Dacă suntem (în Parlament - n.r.) la o diferenţă de câteva voturi, fără sprijinul celor care la ora actuală sunt în coaliţia guvernamentală, doar dictatul domnului Băsescu nu ajunge.
Reporter: PSD are un plan de acţiune politică dacă moţiunea trece şi preşedintele nu va numi premierul propus de PSD şi PNL?
Ilie Sârbu: Dacă am avea o majoritate clară, în mod firesc urmează să intrăm în etapa a doua - suspendarea. Liderii noştri, şi de la PSD, şi de la PNL, şi de la PC, au spus clar că, dacă vom avea o majoritate clară, care să se declare, nu din ce ne spun nouă pe coridoare că vor vota moţiunea, deci o majoritate declarată, atunci are o mare problemă.
Reporter: Cine credeţi că ar fi mai potrivit ca premier al unui eventual guvern de criză? Un social-democrat, un independent, un liberal?
Ilie Sârbu: Cred că aici discuţiile au rămas deschise şi este un lucru bun. Nu trebuie să ne cramponăm acum în scaunele de premier, de miniştri pentru o perioadă pe care noi o dorim determinată, de trei sau şase luni, până la anticipate. După aceea discuţiile vor intra într-o cu totul altă logică. Normal, dacă se va ajunge la o alianţă, partidul cu cele mai multe voturi va da prim-ministrul. Dacă nu se ajunge la o coaliţie, în ritmul în care merge PSD, cu 40-42%, s-ar putea să facem singuri guvernul. Dar acestea sunt doar supoziţii şi scenarii pe care le facem cu toţii. Nu trebuie să ne ferim de ele, dar nu trebuie să ne aducă în situaţia în care să înceapă în interiorul partidului anumite dispute şi răfuieli pe anumite posturi. Acestea trebuie decise în structurile de partid care au încărcătura tuturor membrilor din teritoriu şi nu mai sunt comentarii după. Dacă anticipăm, se deschide o cutie a Pandorei şi vom rămâne să dăm explicaţii, să justificăm de ce un anumit coleg, de ce nu altul, care este cel mai bun şi pierdem din energia de care avem nevoie pentru a realiza ce ne-am propus: să ajungem în etapa să dăm un guvern nou.
Reporter: Credeţi că l-ar avantaja pe Victor Ponta în cariera politică un eventual post de premier al unui guvern de criză?
Ilie Sârbu: Nu ştiu dacă Victor Ponta s-a gândit la lucrul acesta...
Reporter: Nu a negat.
Ilie Sârbu: Eu cred că în discuţiile care au avut loc s-au ferit de nominalizarea unuia dintre cei trei lideri de partid. Cam toţi, inclusiv Victor Ponta, au mers pe ideea că lucrul acesta se va decide atunci. Este greu să spun ce gândeşte Victor Ponta sau Crin Antonescu sau Daniel Constantin.
Reporter: Dată fiind situaţia politică în care s-a ajuns acum, regretaţi negocierile pe care le-aţi dus acum doi ani pentru formarea guvernului PDL-PSD?
Ilie Sârbu: Da, într-un anumit sens, că nu am crezut ceea ce ne-au spus colegii noştri care au experienţe directe şi cu domnul Băsescu şi cu PDL. E ca şi cu copiii, dacă văd un cuptor aprins şi e roşu, ei se duc să pună mâna acolo fără să îşi dea seama că e un pericol. Îi captează imaginea. La vremea respectivă, lucrurile au fost discutate în partid în repetate rânduri, eu eram doar exponentul unui scenariu. Şi atunci erau două scenarii, domnul Iliescu şi o parte din colegii noştri înclinau spre liberali. Cei mai mulţi, dovadă că şi Comitetul Executiv a spus că e bine, înclinau spre guvernare cu PDL. Dacă ne întoarcem în timp, să ne gândim şi la presiunea extraordinară a colegilor din teritoriu ca să intrăm la guvernare, ne-au cerut-o concret, nu mai rezistau. Acum e uşor să spui că a fost o greşeală. Eu îmi asum partea mea, dar eu nu puteam decide singur, pentru că aveam doar un vot, iar colegii mă puneau la punct în secunda următoare. Acum toţi au spus că a tratat Sârbu. Nu am negat lucrul acesta, nu mi se pare corect, când un adevăr e deja relevat să vin să mint. A fost, dar a fost cu acordul tuturor colegilor. Da, părerea mea este că greşeala cea mai mare pe care am făcut-o a fost atunci când am ieşit de la guvernare, când am început luptele în interiorul coaliţiei şi până la urmă guvernarea nu-şi mai avea raţiunea. Noi le făceam dosare, anchete pentru unii miniştri, la guvern stăteam la masă cu ei, iar în Parlament se vota cum se vota. De aici a plecat această dezbinare pe care nu am mai putut-o controla, iar în prag de alegeri a fost o greşeală extraordinară să pleci de la guvernare, când aveai şi tu jumătate din structuri, cele mai importante. Să venim apoi să plângem că au fost fraudate alegerile şi că ministerul de Interne şi-a făcut, cu ghilimemele de rigoare, datoria... Vedeţi că nimeni nu a adâncit acest subiect, Curtea Constituţională s-a bazat pe rezultatul votului, nu a făcut anchete, dar nimeni nu a făcut mai mult, erau dovezi şi casete, nu s-a vrut, pentru că instituţiile puternice ale statului dacă ar fi fost la noi nu că lucrau pentru noi, dar măcar se respecta o disciplină. Aşa s-a întâmplat la europarlamentare. Într-un fel răspundeau cei de la Poliţie când eu sunam să reclam vreo fraudă la vreo secţie şi în alt fel au răspuns în toamna trecută. Dar acestea sunt decizii pe care tot împreună le-am asumat, iar eu nu le comentez, nu le critic, doar fac o analiză post-mortem. Iar colegii care au insistat atunci pentru ieşirea de la guvernare ar trebui, aşa cum eu mi-am asumat greşeala că am intrat - şi recunosc că nu am crezut ce mi se spunea atunci despre Traian Băsescu - la fel să îşi recunoască şi ei greşeala.
Reporter: Şi cine au fost cei care au insistat cel mai mult pentru ieşirea de la guvernare?
Ilie Sârbu: Nu fac nominalizări, e un eveniment care deja e istorie. Dar se ştiu ei, în stenogramele mentale sunt suficiente argumente, că cele scrise au dispărut de mult.
Reporter: Dacă tot am ajuns la trecut, credeţi că ar fi fost mai bine pentru PSD să accepte propunerea pe care o făcea Viorel Hrebenciuc în 2007, pentru un parteneriat strategic cu PNL pe şase ani?
Ilie Sârbu: Păi, cu PDL stabilisem un parteneriat strategic pe opt ani, noi nu am mers să fim repede la guvernare ca să nu se întâmple o tragedie să ne pierdem toţi funcţiile de teamă că vin colegii din judeţe să aplice regula "Confort". Nimeni la ora respectivă nu a avut alt punct de vedere, iar domnul Hrebenciuc a mers doar până la un punct pe varianta liberală. Când ne-am dat seama că nu putem să ne armonizăm, am depus moţiunea de cenzură care a căzut tot din cauza unor colegi de-ai noştri, care apoi nu au fost stigmatizaţi. Unii au fost excluşi, dar s-a revenit ulterior. Şi atunci era vorba de disciplina de partid. Dar cred că era bine dacă se întâmpla (să cadă guvernul Tăriceanu - n.r.) pentru că era înainte de alegeri, ne cunoşteam, vedeam atunci că nu putem merge împreună şi mergea fiecare pe drumul lui. Dar asta e viaţa, e foarte greu să reproşezi ceea ce de fapt ai făcut tu şi noi toţi, singuri, am luat acea decizie cu PDL.
Consilierii locali din Techirghiol au aprobat, în şedinţa din data de 19 octombrie, un proiect de hotărâre pentru a juca la Loto 6/49, iar banii care ar putea fi câştigaţi să fie folosiţi în diverse proiecte pentru dezvoltarea comunităţii.
